>

EXERCITII DE LOGOPEDIE


Aceste exercitii le-am invatat  de la marele actor Ion Arcudeanu, profesorul meu de actorie de la Scoala populara de arta.
Pentru o mai clara pronuntie folositi un creion intre dinti.
Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc. Prin Vulturi vântul viu vuia.
Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.
Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.
Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.
Retevei de tei pe mirişte de mei. Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
Sighitibum ala bim bum bam, strigătul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina şi se brohănise cu brohoteele în drămandău.
Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.
Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii azurii cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
O sapă lată, două sape late, şapte sape late şi încă alte sape late şi alte şapte sape late.
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întâmplarea.
Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual.

LITERA  A
Armură arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată asupra altarului atic, atrăgea, aşadar atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând atenuarea aţâţărilor anarhice ale aprigului Achille.

LITERA B
Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite. 
O babă bălană mănâncă o banană babană.
Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti.
Boul breaz barlobreaz în vacile barlobrozene, cu greu a dezbarlobrozit breazul boilor barlobrozeni!
Bucur şi Bucura se bucura că Bucurel e bucuros în Bucureşti. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti.

 

 

LITERA C
Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.
Pe cap un capac, pe capac un ac.
Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice, da tu zici c-am zis c-om zice.
Ceea ce cerea celebrul Cicero celor cinci sute cincizeci şi cinci de ciraci ai săi.
Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii - azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.
Capra paşte lângă casă. Capu caprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Colo-n vale p-un pitroi stă o codobătură şi un codobăturoi, codobăturoiu codobătureşte codobătura, codobătura nu poate codobături codobăturoiu...
Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.
O coropişniţă şi`un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.
Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.
Cupă cu capac, capac cu cupă.
Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi…
Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat piatra-n patru.
Capra calcă pe un clinci. Clinciul crapă capul caprei negre-n cinci.
"Capra crapă piatra-n patru, piatra crapă piatra-n patru"
Capra neagră-n piatra calcă, Cum o calcă-n patru capra!
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagră calca-n clinci, Crăpa-i-ar capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paste lângă casă, Capu caprii crape-n şase!
Capra noastră n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat. Piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!

O coropişniţă şi-un coropişniţoi se coropişniteau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi, ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.
Cântecul cântat de cântăreaţă încântătoare încanta cântăreţul încântat de cântarea cântăreţei.
Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturiştice nu poate caricaturiza caricatura sa.
Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!
Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate, n-au acceptat-o Cezar şi ceata îngeniosilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale.
Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calca-n patru crapa!
Crapă capul caprii-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crapă capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte lângă casă.
Capu caprii crape-n sase!
Capra noastră n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat
Piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!
Până când a cărmidărit cărămidarul pe caramidăriţă, a cărămidărit caramidariţa pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriţă.
Cosasul Sasa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, saşul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.
• Capra calcă-n piatră, piatra crapă-n patru, crape capul caprei in patru precum a crîpat piatra-n patru.
• Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.
• Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi.
• Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
• Cocostârcărel s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcărească de cocostârcăroaica lui.
• Gândindu-mă că te gândeşti
Că mă gândesc la tine,
Gândeşte-te că mă gândesc
Ca te gândeşti la mine.
• Cine a zis că am zis că-i zice?
Eu n-am zis şi nici n-oi zice.
Când voi zice atunci să zică,
C-am zis eu c-am zis că-i zice.
• Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.
• Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poţi tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist?
• Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calcă-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crape capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paste lângă casă
Capu caprii crape-n şase!
Capra noastră n-are lapte
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!
• Constantin Constantinevicescovici
• Un cocostârc s-a decocostârcărit la o decocostârcarie de decocostârcorit cocostârcii.

LITERA D
Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.
Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!
Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.

LITERA F
Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori
Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.
O mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţă.
Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.


LITERA G
Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.

LITERA L
Luni la lumina lumânării luminată de luna prin luminator i-a luminat o luminiţă în lumina ochilor.

LITERA P
• Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza, dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.
• E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
Preaplecat primesc poruncă
• Privind punga prea plinuţă
Pizmuind pe prinţul paşă
Pentru piatra perlă prinsă.
• Pili-aş cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
• Papucarul paucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei dar papucăreasa nu poate papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.
Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.
Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalau cu pila lungă pileşte pila pili cu pila lungă pe
dungî pili până când punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.
Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!
Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.
O gaina porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar porumbaca tot porumbul l-a mâncat. Pili-aş cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.

LITERA R
Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică, dar de când baiatu-nvaţă poezia despre raţă, Rică ştie-acum să zică: râu, răţuşcă, rămurică.
Un oarecare cărturar cronicar, originar de oriunde, face o înfioratoare parafrazare.

LITERA S
Un saş cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.
Spre sfânta sa soră Suzana se suie Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie: Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte Şi-odată pe scara sucită se opreşte .
Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara singu.r
-Spune-mi cine soseşte pe şosea?
- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci.
- Cum? pe şosea soseşte un saş cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci.
- Da, pe şosea soseşte un saş cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci!
- Aha, dacă pe şosea soseşte un saş cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci, deci vor fi şapte saşi cu şapte saci.
Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
Stanca stă-n castan ca Stan.
Şase saci în şase saşi soseau pe şosea. Stânca stă-n castan ca saşa Stan.
Un saş cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

Şase saci în şase saci soseau pe şosea.
• Spre sfânta sa soră Suzana se suie
Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie
Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte
Şi-odată pe scara sucită se opreşte
• Ştiu ca ştii că stiu că-i ştiucă
Dar mai ştiu că ştiu că-i peste
Şi că ştiu că se mănâncă
Şi că ştiu că se prajeste. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
• Stanca sta-n castan ca Stan
• O sapa lată, două sape late, sapte sape late s-alte şapte sape late

LITERA Ş
Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă. Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte. Şi că ştiuca se mănâncă. Şi că ştiuca se prăjeşte.
Şase saşi în şase saci soseau pe şosea, sase sasi in sase saci in sase sate.

LITERA T
Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.

LITERA Ţ
Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

LITERA Z
Cele sapte muze cu priviri de zuze scriu ca sa se amuze versuri andaluze!
Şase călauze încearcă s-acuze cinci femei lehuze ca ar fi farfuze.
Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze şi ipotenuze!
Patru buburuze, roşii archebuze, bâzâie ursuze zburând pe peluze!
Trei babe mofluze fără dinti şi buze trag turte pe spuze, fără să se scuze
Două autobuze lovite de-obuze au lumini difuze şi defect la diuze
Una din ecluze la uşi cu mezuze luptă cu taluze punându-şi ventuze.
O barză brează face zarvă pe-o varză.
Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

LITERA V
Prin Vulturi vântul viu vuia.

 

fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi
• O mierlitza fuflenditza fuflendi-fuflendaritza nu poate sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul poate ca sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierlitza fuflenditza fuflendi-fuflendaritza
• cupa cu capac, capac cu cupa

• O barză brează face zarvă pe-o varză.

• Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.
• Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.
• Ceea ce cerea celebrul Cicero gemand geniilor degenerate ,n-au acceptat-o cezar si ceata ingeniosilor cetateni certati cu cerintele cercurilor centrale!
• Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite
• “Triedru tridreptunghic”
• ParadimetilaMinoAnzoBenzenSulfonic
• colo-n vale p-un pitroi sta o codobatura si un codobaturoi,codobaturoiu codobatureste codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiu…
• patrusprezece pritocitori intr-o pritocitorica mica!
• Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.
• Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei
• Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.
• Spre sfânta sa soră Suzana se suie
Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie
Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte
Şi-odată pe scara sucită se opreşte
• Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a putut sa codobatureasca pe un codobaturoi.
• O babă bălană mănâncă o banană babană.
• Pe cap un capac, pe capac un ac.
• Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.
• Retevei de tei pe mirişte de mei.
• Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
• Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.
• Florica, fata fostului functionar, face fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum”
• Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea baldibuzului omorat de un cris cras,intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul,ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.
• unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei ireprosabilitati

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.
Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i g â ndac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc.
"Triedru,tridreptunghic"
"Agatati-ai poamele calului de poalele podului"