LA MULTI ANI 2010!

Vreau sa urez tuturor COPIILOR, adultilor, colaboratorilor, parintilor si prietenilor, UN AN NOU FERICIT CU MULTE IMPLINIRI SI REALIZARI! Anul 2009 a fost un an foarte bun pentru mine, mi-am sustinut doctoratul si am scris cele doua carti pe logopedie. Anul acesta mi-am propus sa mai scriu cate ceva si sa impartasesc din experienta mea de logoped practicant atat pe defectologie, balbism, intarzieri mentale, pronuntia anumitor sunete, sau cu dificultati de scriere dar mai ales pe logopedia cu cei care sufera de Autism, Sindromul Down, Asperger si ADHD. Un alt subiect ce merita toata atentia este lucrul cu adultii care sufera de afazie in urma unor accidente vasculare.

Este deosebit de importanta interventia timpurie in problemele de vorbire dar si acolo unde limbajul este inexistent si copilul a implinit un an si jumatate. Sunt o sumedenie de metode de stimulare a limbajului la copiii care nu vorbesc si am sa postez cat mai multe dintre acestea tocmai pentru a ajuta parintii sa ii stimuleze de mici, iar celor care prezinta autism le recomand chiar inainte sau in paralel cu ABA sa faca logopedie caci sunt multe programe de logopedie necunoscute de cei care fac ABA si am cunoscut destui copii care fac ABA de ceva ani dar care n-au limbaj.

Este foarte dureros ca tot mai multi copii manifesta intarzieri in aparitia si dezvoltarea limbajului si de aceea vreau sa rog parintii care citesc acest articol sa faca o simpla experienta, o luna de zile barem sa inlocuiasca desenele animate care sunt din ce in ce mai agresive cu cititul unei povesti, indiferent de gradul de afectare al copilului si de varsta acestuia.  Este foarte important sa vorbiti mult cu puiutul dumneavoastra sa ii cantati sa ii povestiti, sa ii desenati, toate acestea pentru a il invata sa se exprime, sa faca conexiuni, sa gandeasca.

Este foarte importanta invatarea copilului prin joaca, iar imbracatul papusii sau plimbatul masinutei reprezinta viitorul lor rol de adult. Ceea ce vreau sa postez pe acest site cat de curand este sa vorbesc un pic parintilor despre modalitatile de a aduce langa ei copiii si mai ales cum sa umble la emotia lor de a cunoaste, de a vrea sa stie, sa exploreze.

Experienta de mai bine de un deceniu ma determina sa afirm ca primul care te invata ce ai de facut este copilul si simti de la el ceea ce i se potriveste si ceea ce are nevoie si n-ai sa aplici aceelasi stil de lucru niciodata la doi copii pentru ca sunt diferiti chiar daca au acelasi diagnostic trebuie sigur ceva schimbat si cel care ne invata este cel din fata noastra care uneori  face eforturi pentru a se face inteles.

Am sa raspund intrebarilor dumneavoastra pe forumul acestui site si o sa incerc in limita timpului sa va ajut si sa raspund concret si prompt.  Un an cu multe impliniri si realizari!